About slowaholic

I travel, love, laugh, write, enjoy life. I take time to take notice.

Zimbrăria neagră

Astăzi am avut poftă de mers mai departe decât până în parc. Așa un soare frumos parcă îți injectează bucurie instantaneu. Unde mai pui că soțul meu mi-a făcut vineri o surpriză, aducând o mașină pentru drive-test peste weekend. Știe el că mai am eu o poftă ;). Buburuza s-a comportat exemplar, a consumat foarte puțin combustibil, însă nu despre ea este povestea aceasta.

La aproximativ 70 km de București există o rezervație de zimbri tare faină. La Bucșani. Nici nu știam. Am aflat azi, în timp ce căutam o destinație care să nu fie prea departe și care să îi placă lui Piticot. Am găsit-o. Ne-a plăcut. Biletul de intrare costă 3 lei.

Piticot a fost încântat. Cu obrajii roșii de la frig, a declarat foarte mulțumit că i-ar trebui și lui niște zimbri, pentru că este sigur că sunt niște „supermașini de tuns iarba și că ar face o treabă excelentă cu ei”.

Foto: ©Slowaholic.

 

 

Bun găsit, 2016

Azi am ieșit la aer pentru prima dată anul acesta.

O răceală cruntă m-a țintuit în casă mai bine de 2 săptămâni. Dar nu-i bai. A fost bine. Am avut timp pentru a fi cu mine, cu ai mei. Doar cu mine și cu ai mei. Am avut timp să observ. Să mă bucur. Aproape că nu am simțit simptomele, deși se pare că au fost intense. Încă nu a trecut. Dar simplul fapt că nu prea mă mai doare nimic și că am putut să ies din casă este minunat. Seamănă puțin cu bancul acela:

„-Știi cum poți face o pisică fericită?

-Cum?

-Îi prinzi coada în ușă, apoi îi dai drumul și este cea mai fericită.”

Azi am simțit atâta bucurie, încât nu am cuvinte pentru a o descrie. Parcul aproape pustiu, încremenit în ger și liniște, soare,  zăpada scârțâind sub tălpi, eu și aparatul foto. Bun găsit, 2016!