Hin Tai și Hin Yai, sau Bunicul și Bunica din Koh Samui, Tailanda

Bunicul și bunica. Păr alb, povești spuse la culcare, răsfăț cu pupici, prăjiturele calde și surâs blajin. Imaginea idilică, larg răspândită, cel puțin în cultura europeană…

Așteptăm cu nerăbdare, de-a dreptul reverențioși, să vizităm una dintre principalele atracții turistice ale Insulei Koh Samui din frumoasa Tailanda: Hin Tai și Hin Yai, rocile ale căror nume înseamnă „Bunicul” și „Bunica”.

Ajungem cu scuterele în apropierea locului cu pricina, aflat în vestul insulei, în zona Lamai Beach. Ratăm parcarea consacrată și nimerim la baza unor formațiuni stâncoase spectaculoase. Parcăm și o luăm voinicește printre stânci.

Brusc, decorul îmi dă senzația că sunt într-un film, atât pe post de eroină, cât și în chip de hrană pentru tânțari. Strâng din dinți și încerc să par stăpână pe situație în timp ce mă cațăr și cobor pe niște scări din lemn putred, ținându-mă de niște funii ancorate precar, zdrelindu-mi picioarele în rocile zgrumțuroase și nemaireușind să țin socoteala înțepăturilor provocate de țânțarii hulpavi.

Traseul pe care mergem spre Bunicul si Bunica

Traseul pe care mergem spre Bunicul și Bunica

Ne cocotzam si coboram printre stanci

Ne cocoțăm și coborâm printre stânci fără a rata ocazia să imortalizăm momentul.🙂

Traseul are si obiecte ajutatoare, insa nu foarte de incredere

Traseul e presărat cu elemente așa-zis ajutătoare, însă atenție! Lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par.

Ochii noștri mari și rotunzi devin mai mari și mai rotunzi când ne trezim dintr-o dată în mijlocul unui fel de comunitate rasta, care ascultă Bob Marley, cu privirea pierdută în vălătucii de fum degajați de țigările din care trag cu nesaț și care par a fi niște joint-uri. Cârciuma în aer liber aflată de o parte și de alta a potecii pe care mergem este alcătuită dintr-un pavilion și câteva scaune cu mese improvizate înghesuite între stânci. Pare desprinsă dintr-o alta dimensiune, cu atât mai mult cu cât, din câte știm noi, drogurile sunt strict interzise în majoritatea țărilor asiatice… Îmi spun în gînd că oamenii aceia precis fumează țigări obișnuite, sunt pierduți în visare datorită muzicii relaxante iar noi suntem niște cârcotași care judecă pripit.

Un soi de carciuma in zona hippie/strange

Cârciuma hippie

Clipim des și mergem mai departe. După câteva momente, panorama se deschide și apare în toată splendoarea el, Bunicul:

BUNICUL

BUNICUL

Ăăăăăăăăă…. Stai puțin, mi se pare mie, sau….?…

Să ne uităm mai bine:

BUNICUL PRIM PLAN

BUNICUL PRIM PLAN

Nu. Nu mi se pare. E chiar el.

Bunica, partea feminină a celebrului duo, nici gând să faca prăjiturele sau să împletească botoșei.

Mama-mare preferă băile marine, într-o poziție pe care decența nu îmi permite să o comentez. Din cauza orientării cu fața spre apă și a stâncilor foarte alunecoase, admirarea și fotografierea ei este destul de anevoioasă. Sunt sigură că imaginația voastră va completa ce lipsește:

BUNICA

BUNICA

La plecare dăm peste o tarabă plină cu ciupilici în stil jamaican, pipe dubioase care presupun că se folosesc pentru a fuma diverse substanțe care îți dau aripi, vedenii, ochi roșii sau alte chestiuni despre care din fericire nu avem habar și nici nu avem curiozitatea să aflăm. Asta nu ne împiedică să luăm la puricat marfa omului, să ne amuzăm, să ne pozăm cu ea și să intrăm în spiritul locului.

Introducing: Ceata lui Pițigoi care trece mândră prin zavoiul tailandez cu ciupilici jamaicane:

TARABA

TARABA

MISU, ZA PIPEMINATOR

MIȘU, ZĂ PIPEMINATOR

Ne-a usurat de bani tailandezu. Da' cine mai e ca noi?

Până la urmă, tot am cumpărat ceva marfă de la taraba buclucașă, să ne amintim de aventura asta stranie dar care ne-a făcut să râdem cu lacrimi.🙂

Foto: © Slowaholic

13 thoughts on “Hin Tai și Hin Yai, sau Bunicul și Bunica din Koh Samui, Tailanda

  1. Salut, Slowaholic! Alta aventura! Asa”Bunici”… Ohoho!
    Pozele sustin excelent textul!(sau invers).
    O placere sa te urmaresc ( era sa zic „citesc” dar as nedreptatii fotografiile exceptionele cu ajutorul carora pasesc si eu prin locuri in care nu voi ajunge niciodata)Multumesc pt momentele de delectare pe care mi le oferi!

    • 🙂 Da, ce bunici!😉 Hihihi. Partea cu „locuri in care nu voi ajunge niciodata” poate fi eliminata din fraza si din gand. De ce nu?!? Merita cu varf si indesat! Cu toata oboseala drumului. Cat despre costuri, daca se planifica din timp, astfel de vacante pot fi accesibile pentru majoritatea oamenilor. Eu sunt pentru aventura si incurajez pe toata lumea!🙂

  2. Super comentarii. Ai descris foarte bine momentul. Am retrait clipele petrecute alaturi de voi.
    Astept cu nerabdare alte clipe de neuitat.
    Iulia si za Pipeminator

  3. Unde s-a găsit să-i crească „bunicului” barba!😛 Ce-or pune ăia-n apă de-l ţine virilitatea pînă la aşa venerabilă vîrstă?😀

    Poza cu „Pipeminator” e killer – nu s-a oferit nimeni să facă benzi desenate după ea?😆

        • Of, Doamne! Cate as mai face eu de-as avea inca 24 de ore in zi…🙂 Mi-ar trebui o clona (una talentata la desen😉 care sa-mi mai rezolve din treburi (eventual sa caute un desenator cu care sa fac business in cazul in care nu s-ar descurca singura).😉

          • Ei hai, că n-oi fi soră cu Atlas.😉 Nu tre’ să le faci pe toate, doar ce-i mai important şi mai plăcut sufletului. Pe restul pasează-le altora. Dă anunţ pe net: „Am idei, caut mînă pricepută.” Bine, nu chiar aşa, că cine ştie cine te contactează şi pentru ce… ahem… job-uri.😆

            • Anuntul asta cu mana clar ca nu va fi lansat ‘la apa’. Nu de mine, in orice caz.🙂 Cam tot ce fac e cu drag si as face si mai multe dar cu job, copil, blog si alte diverse proiecte, deja nu mai ajung orele din zi. Ma limitez si eu la cat pot si restul las altora.

              • Să-nţeleg că „domnul” se încadrează la „proiecte diverse”…🙄 Sper că nu ştie de blog-ul ăsta.😆

              • El e cel mai mare fan al meu, evident ca stie de blog.🙂 Avem parte de atat de putin timp impreuna din pacate, incat e intotdeauna o placere sa ne bucuram de el. El si piciul sunt cele mai importante persoane din viata mea, restul lucrurilor palesc pe langa asta. Lui nu ii place sa vorbesc / povestesc despre el aici, asa ca incerc sa ma abtin pe cat posibil.🙂

              • Oops! Deja mi-l imaginez cu sprînceana ridicată mai ceva decît muţunachele de pe Yahoo şi cu un WTF strecurîndu-se cu greu printre dinţii încleştaţi.😈

                Pe mine mă scuzaţi, mă duc să caut capsule de autosifon la aprozarul din gară.😆

Comentariu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s