Arici pogonici

Bubi

Sunt ariciul pogoniciul cu dungutze incaltzat

Piticotul de la Miru azi in dar m-a capatat

 El mi-a pus numele „Bubi” zambind foarte dragastos

Si-apucandu-ma deodata mi-a intors gluga pe dos

S-a distrat si-a ras cu pofta de asa isprava mare

Dar apoi m-a strans in brate si m-a pupat foarte tare.

Pentru prietenii nostri dragi cu care azi am avut timp sa povestim pe indelete, asa cum nu am mai facut-o de foarte mult timp; in special pentru Miruna, o scumpete de fetita care l-a fermecat cu totul pe piticot.🙂

15 thoughts on “Arici pogonici

  1. Mami cea „pumoasa” are o minune de PITICOT! Daca tot va iese asa de bine treaba asta , mai incercati un PITICOT 2 , ca asta se face mare si iese din categorie.

  2. in special pentru Miruna, o scumpete de fetita care l-a fermecat cu totul pe piticot.

    Oare se mai „poartă” căsătoriile aranjate?🙄

    Drăguţă poezioara. Nu cumva e „deodată” într-un cuvînt, totuşi? (eu şi mania corecturilor😳 )

    • Doamne fere! Casatoriile aranjate sunt printre cele mai cumplite forme de tortura a propriilor copii. Parintii care le practica (inca in secolul asta) sunt niste monstri.
      Ba da, dar cum l-oi fi scris? Intru acum sa ma uit.😦

      • Cîte bordeie, atîtea obiceie… Eu cred cu tărie că, dacă am cunoaşte originea reală a anumitor cutume, am putea aprecia corect viabilitatea lor în raport cu vremurile curente, în contextul, desigur, al fiecărei culturi în parte, fiindcă nu putem aplica un standard universal valabil întregului mapamond, deşi ăsta-i trend-ul. Pe mine unul mă calcă rău pe făcăleţ motivaţia „aşa se face”, „aşa se zice”, „aşa-i tradiţia”, etc. Dacă ceva nu are explicaţie logică şi raţiune imediată, nu-i văd scopul. Poate-ar trebui să ne „lovească” mai des atît de inocentul „da’ de ce?” al copiilor şi să ne punem noi înşine întrebarea, din cînd în cînd.

        • Eu gandesc atat ca mama cat si ca fiica. Din orice perspectiva mi se pare ingrozitor. Atata timp cat e impotriva vointei copiilor, nu inteleg acest gest decat ca pe unul de condamnare a lor la nefericire. Cred ca nimeni nu ar trebui sa treaca peste liberul arbitru al celorlalti, mai cu seama al propriilor copii. Chiar daca esti convins ca acestia gresesc, trebuie sa ii lasi sa ia singuri deciziile majore in viata. Poti cel mult sa le dai un sfat, sa le spui care este parerea ta, dar decizia trebuie sa le apartina, fie ca e buna sau rea. Asta este parerea mea, dar evident, vorba ta: „cate bordeie atatea obiceie”. Nimeni nu detine adevarul absolut.

          • Şi totuşi există situaţii cînd chiar trebuie să-ţi impui punctul de vedere ca părinte. Vizavi de subiectul ăsta am o mare problemă, pe care am discutat-o cu apropiaţii şi deşi majoritatea mi-au dat dreptate, tot n-am sufletul împăcat. Nu pot s-o dezvolt în public, însă e vorba de una dintre deciziile majore de care vorbeai, luată de fiica mea, cu persoana nepotrivită (din punctul multora de vedere).

            • Imi pare rau ca ai trecut prin asta. Totusi, crezi ca daca iti impui punctul de vedere cu forta copilul e mai fericit? E greu de ajuns la o concluzie. In mod cert va face tot ce ii sta in putinta sa isi indeplineasca dorinta, indiferent de consecinte, iar relatia cu parintele nu are decat de suferit. Oricat ne-am dori noi sa ii protejam pe copii, oricat am incerca sa le deschidem ochii, toti oamenii de pe lumea asta trebuie sa isi urmeze drumul. Drumul asta inseamna uneori greseli mari, care se lasa cu multa suferinta. Poate ti se pare naiv, dar eu cred ca daca ceva e menit sa se intample, se intampla oricum.😦

              • Ei da.. tu şi Murphy, cu legile lui…🙂
                Alegerile greşite ale altora influenţează direct sau indirect multe alte persoane. Dacă-i „corectezi traiectoria” copilului atunci cînd are ochii închişi, poate pe loc te va urî, dar în timp va deschide ochii şi îşi va da seama că ai făcut bine la vremea respectivă. Cred că e mai bine să-ţi asumi riscul ăsta, decît să ajungi să fii blamat tot restul vieţii fiindcă ai ştiut că face o alegere greşită şi nu l-ai tras de mînecă atunci cînd trebuia.

                Acum, alea jacta est… prevăd un viitor înnegurat.

              • Sînt convins. Prima va fi un nepot care să vorbească nativ două limbi: româna după mamă şi rromanes după tată. Ce altceva mi-aş mai putea dori?!😥

              • Nu stii niciodata ce poate sa ajunga nepotul/nepoata. Exista oameni remarcabili din toate locurile lumii, din toate etniile, samd. Conteaza foarte mult sa fie iubiti si sa aiba noroc. La urma urmelor, va avea gene atat de la parinti, cat si de la bunici. Educatia are si ea un rol extrem de important. Aici cred ca ai putea avea un rol semnificativ, in cazul in care doresti si poti sa fii aproape de copil.🙂 Intodeauna poate sa fie mult mai rau sau mult mai bine. Intr-o oarecare masura depinde si de noi, de atitudinea noastra, chiar si atunci cand ni se pare ca mai rau decat atata nu se poate.

              • Nu mi-am verificat arborele genealogic, însă cred că descind din Murphy. Legile lui mi se aplică mănuşă, cu vîrf şi îndesat. Mai ales cea cu „dacă ceva poate merge rău, atunci cu siguranţă aşa va merge”.
                Am cunoscut oameni de pe glob de aiurea, ştiu cam cum sînt unii şi alţii, dar mai mult decît orice îi cunosc pe cei cu care convieţuim de atîta amar de vreme şi crede-mă că excepţiile sînt foarte rare. Ce naşte din pisică, şoareci mănîncă; ocazional şi cîte-un Kite-Kat.

                Oricum, eu unul n-am putere, sînt singur în asta. Che sarà, sarà…

              • Exact. Ce va fi va fi. Cred ca nu ai altceva de facut deocamdata decat sa accepti situatia. Pe viitor, daca se va transforma in ceva pozitiv, vei vedea.😦 Imi pare rau, nu pot sa spun ca te inteleg, pentru ca nu inteleg prin ce treci si sper sa nici nu ajung in postura asta. Totusi, cred cu tarie ca o gandire pozitiva poate fi benefica, chiar si atunci cand speranta abia mai palpaie.🙂

              • Nici eu nu-ţi doresc să fii pusă în faţa unor asemenea situaţii, crede-mă. Eu am un aritmetic minus în faţă de cînd m-am născut. Ursitoare defecte sau ceva de genul ăsta.🙂

Comentariu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s