Duminică. Ne jucăm prin casă. Apare în peisaj ligheanul cel mare în care se scot rufele din mașină pentru a fi întinse la uscat. Piticot pune stăpânire pe el cu mare interes. Mai întâi se urcă în el și se preface că face baie. Apoi îl întoarce invers. Mami trebuie să cânte la tobă (adică să bată cu palmele în fundul ligheanului), în timp ce el cântă la xilofonul de jucărie. Musai ca mami să cânte cântecelul cu rățuștele. Mami se cam încurcă din cauza ritmului ușor haotic al acompaniamentului instrumental.
– Mami, nu cânți piea fiumos!
Mda. Terminăm de cântat. Piticot începe să alerge în cerc, urcându-se din când în când pe lighean și țipând cât îl ține vocea:
– Atențieeeee! Începe spectacolul!
Mami discută ceva cu tati și niciunul dintre ei nu e foarte atent. Piticot, cu un volum nemaiauzit, vrea să aibă toți ochii ațintiți asupra lui:
– ATEEEEENȚIEEEEE! ÎNCEPE SPECTACOLUUUUUIL! EU SUNT SPECTACOLOSUUIL CARE SE UICĂ PE LIGHEAAAN!!!!
hahaha
hihihi
:))))))))))))) Un viitor show-man ! 😀
Actual, cu siguranță. Viitor…Cine știe? 😀
Eu zic totuşi să nu-i povestiţi încă de Houdini sau Copperfield, ca să nu aveţi apoi surprize de genul „unde mi-e ceasul?”, „unde mi-e rujul”, „unde mi-e telefonul” şi alte mici neplăceri de gen. Sau „unde o fi dispărut copilul ăla?!”… 😆
Hahahahaha. Ceasul să știi că a mai dispărut, dar l-am găsit printre jucării. Cu ruj nu prea mă dau (probabil că dacă ar prinde un ruj ar desena cu el foarte încântat). Aia cu dispărutul copilului sună cam horror. 😀
I know what I’m saying… 😉 Aici la casă mă ascundeam în şifonier, iar la bunici – sub pat. 😀
Am pățit-o și eu cu el când încă nu împlinise doi ani. Nu-l găseam și nu răspundea. M-am speriat grozav. Se ascunsese la noi sub pat și tăcea chitic. Până la urma a început să râdă și așa l-am reperat. 🙂
Nu cred că există copil – în afară de cazurile deosebite, bat în lemn! – care să nu fi făcut asta măcar o dată-n viaţă. Mi-aduc însă aminte de un reportaj, parcă, unde cîţiva copii s-au ascuns într-un cufăr şi i-au găsit după ceva timp, asfixiaţi. Brrr…
Cred că cel mai sigur e să-l înveţi trucul cu pelerina magică ce-l face invizibil. 😀
Deocamdată nu e așa pasionat să se ascundă. E pasionat de spectacol, îmi sare mereu în cârcă și vrea să îi citesc povești. 🙂
Sper să nu-i citeşti poveştile de la mine, că rămîne sărmanul copil traumatizat pe viaţă! 😆
Nuuuu. Avem grija sa filtram. 🙂
Perfect – acum pot răsufla uşurat(ic)! 😆
🙂
Mami cu tati, sa faca bine sa nu mai discute in timpul reprezentatiilor. Iar daca este un spectacol unde participarea publicului se recomanda, atunci publicul sa nu aiba in atentie decat acest lucru. Asta si daca este un muzical iar unii din public, nu canta „piea fiumos”. 🙂
Ne-a pus deja la punct singurel. Nu are nici trei ani. Îți închipui ce disciplină o să instaureze pe viitor?… 😀
Sa va traiasca, sanatos si tot timpul inspirat!
Cat despre disciplina intrevazuta si anticipata de voi, cam stiu despre ce e vorba. Acum ceva ani interactionam intens in spectacole similare, cu iubita mea „artista”. Tare mi-e dor de acele vremuri. 🙂
😀 😀 😀 Ce momente minunate! 🙂
Mulțumim, aceleași urări. 🙂
Intrebare (retorica) : Avand in vedere ca exista un precedent, legat de existenta unei trupe de teatru care foloseste recipiente pentru lichide, TRUPA PE BUTOAIE, care are succes, de ce n-ar avea o concurenta competenta, intr-o trupa cu un succes asigurat inainte de a lua fiinta, TRUPA PE LIGHEANE?
Hahahahahahahahahahaaaaaa! Mi-ai dat o idee nemaipomenită! O să lansăm o serie de spectacole cu public restrâns, alcătuit din prieteni și bunici. 😀
mami, te iog să iei iecţii de canto 😉
Mami se descurcă mai bine dacă nu are acompaniament instrumental gălăgios și haotic. 🙂
Păi se poate? El se strofoacă să facă show şi voi nu-l urmăriţi?
Așa-i. Ne-a certat și ne-am învățat minte. 😀
Bănuiesc că acordă autografe! Ai putea să-mi obții și mie unul și să-i spui că sunt cel mai mare fan al lui ?:)))) Te rog! Mulțumesc! 😉
Evident, draga mea. Evident. 🙂 🙂 🙂 muah!
Superb Piticotul, iar personalitate si energie…. cat incape! Asta e bine, zic eu.
Distractie placuta!
Mulțumim :). E bine și frumos, ne bucurăm de o vârstă foarte frumoasă. 🙂
Sa va traiasca minunea si sa va bucurati de fiecare clipa petrecuta in preajma sa!
Mulțumim. Doamne ajuta! 🙂
:)))))))))) demential
Haha! Cam așa. 🙂