De Valentine’s Day: Trei locuri în care m-am îndrăgostit mai mult…

La Palacio Pena din Sintra, Portugalia, m-au fermecat culorile…

Culorile palatului, luminile și umbrele grădinilor, nuanțele cerului, aerul limpede și mai presus de orice, strălucirea pe care toate acestea o amplificau în ochii iubitului meu.

Construit pe vârful unui deal, înconjurat de grădini care par adevărate păduri ce găzduiesc specii de plante exotice, Palacio Pena reprezintă esența Romantismului de secol XIX din Portugalia, fiind unul dintre locurile cele mai reprezentative pentru Romantism la nivel mondial. Palatul face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO și este considerat una dintre Cele Șapte Minuni ale Portugaliei. Conform gustului curentului Romantic, în arhitectura Palatului Pena se îmbină mai multe stiluri: neo-gotic, neo-manuelin, neo-renascentist și Islamic.

Vizita a durat câteva ore bune, timp în care parcă am plutit încântați de acel loc de poveste, care crează impresia de ireal… cât se poate de real. A fost o escapadă romantică într-o altă dimensiune, unde spațiul seducător pare infinit, iar timpul devine irelevant.

În Parcul Mogoșoaia ne plimbăm adesea, mână-n mână, cu multe zâmbete și sărutări pe buze. De când între mâinile noastre au apărut două mânuțe care se întind pline de iubire spre mâna lui mami și a lui tati, plimbările la Mogoșoaia sunt parcă mai dese și mult mai distractive. Acum pupicii sunt mult mai mulți și mai zgomotoși, pentru că nu se mai împart doar la doi, ci la trei. Ne amintim cât de fascinant este să privești un melc ce-și cară casa în spinare și cât de amuzante sunt cercurile de pe lac atunci când arunci cu pietre în el. Apusul soarelui zugrăvește mereu palatul în străluciri de aur și de-aramă, iar lacul îmbracă mantii cusute cu nestemate efemere ce-ncântă ochiul pentru câteva clipe de fericire absolută, înainte ca astrul de foc să dispară după orizont.

Plaja Chaweng din Insula Ko Samui, Tailanda, mi-a rămas întipărită în memorie ca un tatuaj exotic. Am stat într-un hotel în partea de nord a plajei, la adăpost de hărmălaia din sud, unde mergeam doar când aveam chef de distracție mai gălăgioasă.  Marea vernil deschis mângâie nisipul alb, fierbinte, înnebunitor. Contrastele, mirosurile, căldura care nu este insuportabilă de te retragi la umbră-n toiul zilei și te lași răsfățat de briză, alungă în mod miraculos orice grijă, orice tensiune, devii… relaxat! Ei da, mirare! Pentru mine una, starea de relaxare a devenit aproape inexistentă. Acolo am găsit-o aproape imediat. Energia locului este uimitoare.  Goi fiind de griji, aproape de natură, am început să ne-amintim de noi așa cum suntem de fapt. Să simțim. Să iubim simplu, direct, instinctual, fără analize complicate, program strict, goană contra cronometru… Ne-am bucurat pe îndelete de fiecare bălăceală în apă, de fiecare pas pe nisip, de joacă, de plimbări, sărutări, îmbrășări, cine simple pe plajă la lumina lunii și a lumânărilor… și am râs mult, mult de tot…

Nu cred că e nevoie de o zi specială în care să ne declarăm și să ne dovedim iubirea. Ar trebui să facem asta în fiecare zi. Chiar și așa, îmi place atmosfera de Valentine’s Day și faptul că reprezintă un motiv în plus pentru a împărtăși momente speciale împreună cu cei pe care îi iubim.

Vă urez de acum: Happy Valentine’s Day, dragilor!  Să aveți mâine o zi minunată, plină de iubire și de voie bună!🙂

26 thoughts on “De Valentine’s Day: Trei locuri în care m-am îndrăgostit mai mult…

  1. Such an absolutely wonderful post Anca, especially on Valentine’s Day. I too know Sinatra as a magical and beautiful area, but the other two places were new to me, so thank you for writing about them. Also, the photos are great and a perfect way to help describe each place. Also, it was a joy to see so much happiness in your life–it made me smile for you. Cele mai bune urări pentru ziua de Valentine Happy. Happy.

    • Happy Valentine’s Day to you too, Rick! Thank you so much for your kind words.🙂 I am glad I could show you new places. I hope you enjoyed the trip.🙂 May this day be beautiful and blessed with love and peace.🙂

  2. Locul in care m-am indragostit pentru prima si ultima oara a fost la o nunta, acolo m-am indragostit de mireasa si de atunci nu o mai pot uita !… Stateam la masa si cineva a pus in fata mea un platou cu salata Boeuf, normal ca l-am tras linga mine si pe cand sa incep sa mananc zice o tanti sa-l pun la loc ca e pentru 6 persoane… cand am auzit ca vreau sa-mi manace inca 5 din amaratul ala de platou care daca avea in el jumate de galeata de salata m-am infuriat… le-am zis ca nu le dau nimic ca eu l-am vazut primul si l-am si atins primul deci e al meu… si atunci a venit mireasa la mine si asa de frumos mi-a vorbit incat m-a facut sa ma indragostesc de ea la nebunie, nu i-am vazut fatza ca eram atent sa nu-mi fure careva din salata dar partea din mireasa care imi era in fatza era suuuper !… De atunci iubesc miresele si sant sigur ca iubirea vietii mele nu poate fi altcineva decat o mireasa , cand vad o mireasa simt ca santem suflete pereche !

  3. Hopa, sistemul amintirilor mele se dă cu capul de pereți! N-am fost nici măcar în parcul Mogoșoaia! Știi tu ce om sunt eu?! Tot planific și planific, dar și când mă `nervez într-o zi, mă duc și mă-ntorc peste un an! Frumoase locuri, frumoși voi. V-ați potrivit peisajelor!🙂 Ați fost înainte de Pinț sau cu Pințul după voi?🙂

    • În Ko Samui a fost prima vacanță după ce am născut, fără el. Era prea mititel și a rămas acasă cu bunicii. La Mogoșoaia am mers și înainte de el și apoi mereu cu el, evident.😀 În Portugalia, unde am fost în august anul trecut, am mers tot fără el. Cu el am fost la munte la noi și în ‘Tuicia’ la mare. E prea mic pentru vacanțe obositoare unde e enorm de mers pe jos și unde nu prea are cu ce să se joace. În plus, am stabilit încă înainte de a ne căsători că daca vom avea copii, vom avea minim o vacanță pe an doar noi doi. Până acum am reușit să respectăm hotărârea și să știi ne-a prins extraordinar de bine evadarea în doi.🙂 Mulțumim pentru cuvintele frumoase, draga mea.🙂 Pup

      • Așa, așa, vă salut decizia cu entuziasm, țineți-vă de ea, mai ales că aveți bunici cu care să vă lăsați odorul. La noi, mereu a fost mai complicat din punctul ăsta de vedere, dar crește și bebeștinul și ne va fi mai ușor. Sper. Până atunci, iau notițe de-aici. .)

        • E complicat dacă nu ai cu cine lăsa copiii. Dar chiar și așa, când cel mic mai crește, puteți începe prin a călători cu ei prin țară (noi așa am început) și/sau în locuri relativ aproape de casă, unde să existe multe activități pentru copii. Resorturile de la turci sunt senzaționale. Oferă enorm de multe opțiuni de distracție pt copiii de toate vârstele. Dacă nu plânge după mami, poți să îl lași o oră două cu personalul lor la zona de joacă și să tragi un pui de somn sau să stai pur și simplu la plajă sau să te duci la masaj… Ai acolo mult entertainment atât pt părinți, cât și pt copii. Atenție la un lucru însă: oricât de tentante ar fi piscinele cu jocuri de apă, nu îți recomand să lași copiii deloc la piscină. Doar la mare. Al meu a luat o enteroviroză groaznică de acolo, de am ajuns cu el la spital pe perfuzii (după ce m-am întors) și a bolit aproape o lună. A fost cam horror. Dacă mai merg numai la mare îl las. Se pare că apa din piscină e cam periculoasă. Cei mici își mai fac și nevoile și chiar în ultima zi am văzut în piscina de bebei căcăței. Era un resort de 5 stele, totul impecabil, dar uite că aștia mici se mai scapă pe ei și până când observă personalul și curăță, gata microbii… Dacă nu aveam beleaua asta (a început să se simtă rău în ziua plecării înapoi spre casă, deci acolo a fost ok) era o vacanță perfectă.🙂

          • Da, Turcia poate fi resortul ideal pentru familie cu prunci, am fost și noi pe-acolo când era Miracolina mică. Problema noastră a fost că n-a vrut să mănânce nimic. A trăit cu fresh-uri de portocale! Și eram la all-inclusive!😦 Și noi am stat mai mult la piscină, că ne era mai comod, dar acum, că-mi zici ce-ați pățit… Of, of!

            • Cred că majoritatea copiilor mici au o problemă cu mâncarea când sunt într-un loc necunoscut. Eu oricum am probleme mari cu al meu cu mâncarea. Întotdeauna a fost mega sclifosit, am avut luni de zile de disperare cu el, când nu mânca aproape deloc. Și acum e un calvar cu introducerea oricăror alimente noi. Nu vrea nici măcar să le încerce. Plânge că nu sunt bune. În prima vacanță nici el nu a mâncat nimic, nimic o săptămână. Doar lapte, apă și ceai. Acum în Turcia ( a doua vacanță cu el în străinătate) ne-am cărat cu niște biscuiți și iaurturi pe care le mănâncă el de acasă și chiar și cu alea a fost un chin, pt că fiind în loc străin, cu chiu cu vai reușeam să îi dăm câte ceva să mănânce. Da, atenție mare la piscină. E de evitat.😦

    • Hahahahahaha. E ușor să pară totul roz când faci astfel de ‘colaje’.🙂 Viața e alcătuită din tot soiul de momente. Slavă Domnului, multe dintre ele, fericite.

Comentariu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s