Art in Bucharest: ‘Feed Me’

În Piața Universității din București puteți pătrunde la propriu într-o instalație de artă contemporană interesantă, pe care am văzut-o cu ceva timp în urmă la Galateca. Anunțurile online spun că perioada expunerii în această locație este 19-21 septembrie. Nu știu septembrie al cărui an, pentru că azi, 28 septembrie 2014, era încă acolo (din fericire). 🙂 Lucrarea se numește ‘Feed Me’ și este realizată de către Noper (Radu Pop, artist ilustrator) și Sainte Machine (Marilena Oprescu Singer, artist plastic), în colaborare cu ARCUB. Piticot nu știa despre ce este vorba, dar m-a tras tare de mânecă să vadă ce-i „chestia aia”. Deși are doar patru ani și-un pic, i-a plăcut, chit că „unele desene sunt ciudate, mami, da’ îmi plac” și mi-a cerut foarte hotărât să mergem să o mai vadă o dată 🙂 ____

These days, you can literally walk into an interesting contemporary art installation in Bucharest’s University Square, an installation I have seen before at Galateca (art & design gallery). The online adds say that it will be exhibited at the Square between September 19 and September 21st. I don’t know which September of which year, because today, September 28th 2014, it was still there (luckily). 🙂 The work is called ‘Feed Me’ and it is created by Noper (Radu Pop, illustrator) and Sainte Machine (Marilena Oprescu Singer, visual artist), in collaboration with ARCUB.  My son didn’t know what it was, but he really pulled my arm to go and see what „that thing is”. He’s only four years old and he loved it, even if: „Mom, some of these ‘cartoons’ are weird, but I like them anyway”. He asked me in his most determined tone of voice to take him back to see it again. 🙂 

20:50. O instalație cu miros ușor amețitor

Charles Saatchi este un nume răsunător, în special în lumea artei. După o strălucită carieră în publicitate (co-fondator al Saatchi & Saatchi împreună cu fratele său Maurice), a devenit un împătimit colecționar de artă, achizițiile sale făcând mereu valuri pe piața de artă. E unul dintre susținătorii YBAs (Young British Artists), ajutând la consacrarea unor nume precum Damien Hirst sau Tracey Emin. Damien Hirst nu este tocmai un ‘artist’ și nu e tocmai pe gustul meu. E însă un strălucit om de marketing, calitate care îi explică succesul altminteri inexplicabil pentru foarte mulți (printre care mă număr și eu).

Saatchi Gallery‘, care are acum un nou sediu în Chelsea (deschis în 2008), găzduiește artă contemporană cu multă personalitate (aceasta din urmă este caracteristică atât galeriei, cât și artei din interiorul ei).  M-am dus acolo plină de entuziasm, de curiozitate, dar și cuprinsă de o ușoară îndoială, pentru că nu tot ce cumpără/expune Charles Saatchi este ușor ‘digerabil’ (cred că Damien Hirst a fost sursa reținerii mele :)). Asta e și ideea, știu, dar uneori ceea ce e mai greu digerabil în materie de artă poate fi în mod suprinzător plăcut, sau total dezagreabil. Desigur, ține de gustul și personalitatea privitorului.

De cum am dat cu ochii de clădire, am rămas uimită. Arată mai degrabă ca un muzeu decât ca o galerie. E uriașă. Are mai multe etaje, spațiul fiind foarte generos și primitor.

Impresia generală a fost de încântare. Nu pot spune că ceea ce am văzut a fost ceea ce majoritatea ar numi ‘frumos’, dar m-a intrigat, m-a făcut să parcurg sală cu sală cu maximă atenție, m-am întrebat ‘de ce oare simt așa?’, ‘de ce nu-mi repugnă totuși imaginea asta șocantă?’, am repetat de câteva ori bune ‘cuvântul’ ‘WOW!’, am interpretat fiecare fotografie, am simțit amuzament sau nostalgie, am privit și am simțit. Și am ținut minte. Acele imagini mi-au rămas vii în memorie și probabil că nu le voi uita prea curând.  Și când mi le amintesc, zâmbesc.

Voi mai povesti despre unele opere expuse la Saatchi Gallery, dar azi mă opresc asupra unei instalații care m-a uluit, numită 20:50. Autorul este artistul (sculptorul) britanic Richard Wilson. Vă invit să ghiciți cum anume a realizat oglinda aceea perfectă. Răspunsul este la ultima fotografie, în comentariu. 🙂